Dansând cu vântul…

E toamna asta toată un spectacol…
Port cea mai scumpă rochie de seară,
M-a invitat la vals, pe scenă, vântul
Și-acum suntem îmbrățișati pe-afară.

E îndrăzneț, mi-a pus pe coapse mâna
Și-n plete-mi pune frunzele de tei,
Mă strânge și-mi șoptește la ureche
Că-n seara asta suntem cei mai cei…

Imi caută cu îndrăzneală gura,
Se uită-adânc și rece-n ochii mei,
Când îmi desprind din plete câte-o frunză
Imi pune, iute ,alte două-trei…

Mă strânge, eu tresar înfiorată,
Ca un corset îl simt și iuțesc pasul
Oh, sunt parcă o pasăre în zbor
Și vântul, Doamne, vântul știe valsul.

Îmbrățișati ne întâlnește luna,
Zâmbește printre dinți, sclipind tăios,
E partenerul ei dintotdeauna,
Iar noi dansăm sub lună…ce frumos!

 1526871_377568449046633_1477116934_n

 

duminică, 29 octombrie 2017 10:23 - Radu Glisă ★ ★ ★ ★ ★