Mama

1381192_339269282876550_1790447150_n
Lângă mormântul , unde odihneşte mama…
Acolo ne-ntâlnim acum ades,
Şi-o-ntrebăm de ce nu vine toamna-
Când strugurii din vie-s de cules.
De sărbători, de ce nu vii acasă?
Să ne mângâi din nou, cu dulci cuvinte,
Să stăm cu toţii la aceeaşi masă,
Aşa cum ne-aştepta-i mai înainte.
Văd, tata urcă dealul tot mai greu ,
Şi prispa casei iarăşi vrea tocmită.
Perdelele-s lăsate acum mereu
Și pare casa -mamă, părăsită…
Ograda e pustie… si, plângând,
Deschid portita,ora e tirzie…
Te caut cu privirea si prin gând,
Mă tot intreb… -De ce nu vrea să vie?
Odaia ,tinda-mi par acum străine,
Când, furișat, mă rog privind icoana,
Si-atata liniste-i ,și e tăcere…
De-mi pare c-o aud venind, pe mama…

Mariana Adascalitei
duminică, 24 noiembrie 2013 16:49 - Vorniceni News ★ ★ ★ ★ ★