Șterge-mi lacrima

2 (1)

Îmi stă lacrima pe față,
-Oare, când se va usca…
Îmi e dor de tine, mamă
Și de mângâierea ta.
Îmi e dor să-mi ații calea,
Sau să-mi ieși în prag zâmbind,
Tu, cu chipul tău de Înger
Și cu părul de argint.
Mai frumoasă ca lumina
Te-ai dus azi, drum lung spre stele,
Ori când dorul mă va-nvinge…
Te voi zări printre ele?
Mi-a spus tata că te-așteaptă,
Știu că te voia de mult,
Dar și mie mi-e drag mamă,
Glasul dulce să-ți ascult.
Te-ai stins ca o lumânare,
Cum de moartea a intrat
Pe furiș în casa noastră…
Măcar… câinii n-au lătrat!
Parcă dormi. Odaia-i tristă,
Vin prieteni și vin rude,
Toate sunt la fel… Dar,
Glasul mamei nu se-aude.
Să-mi fi spus măcar odată,
Vreo durere, vreo întristare,
Sau, ce boală blestemată
N-a mai avut vindecare…
Arde –ncet o flăcăruie
Dintr-o lumânare albă,
Chiar și fără de suflare
Mi-ai rămas la fel de dragă!
Ți-ai pus strai de sărbătoare
Și te-ai pregătit de drum,
Lacrimile -mi curg, durerea…
Oare cui să o mai spun?
Trist, tăcut, privesc cortegiul
Lași pustiu în urma ta…
Haide mamă, întinde mâna
Și îmi șterge lacrima!

 1526871_377568449046633_1477116934_n

 

luni, 27 iulie 2015 21:02 - Vorniceni News ★ ★ ★ ★ ★