Zone cu alunecări de teren şi eroziune de pe teritoriul Comunei VORNICENI

Zone cu alunecări de teren şi eroziunevorniceni
Răspândirea mare a argilelor şi proprietatea acestora de a deveni plastice la
umezire determină ca aproximativ 20% din teritoriul comunei Vorniceni să fie afectat
de alunecări de teren. Relieful deluros, versanţii cu înclinări de până la 23% contribuie la
accentuarea acestui proces. Dacă la aceste două probleme se adaugă gradul redus de
acoperire cu vegetaţie forestieră a comunei, precum şi tehnicile agricole inadecvate
realizate în această zonă rezultă acutizarea alunecărilor de teren şi a eroziunii în ultimii
ani.
Alunecările de teren care afectează teritoriul comunei Vorniceni sunt de diverse
tipuri, începând cu cele superficiale, cu aspect de brazde şi terminând cu cele sub formă
de glimee şi pseudo-terase, a căror profunzime poate depăşi 30m, îmbrăcând în marea lor
majoritate forme complexe, în funcţie de structura depozitelor pe care le afectează.DSC03566
Se constată că marea majoritate a deplasărilor de teren au o profunzime de 2 –
15m, predominând cele stabilizate sau în curs de stabilizare, asociate cu fenomene de
ablaţie (eroziune de suprafaţă) şi eroziune torenţială, dând naştere unor degradări
complexe.
Comuna Vorniceni este de altfel menţionată în lista unităţilor teritorial
administrative ale judeţului Botoşani puternic afectate de alunecări de teren, una din
numeroasele comune de pe valea pârâului Ibăneasa care se confruntă cu astfel de
fenomene de deplasare în masă a terenului.
Alunecările de teren se impun atât pe păşunea care înconjoară satele Vorniceni
şi Davidoaia, cât şi pe terenurile arabile. Pe teritoriul comunei Vorniceni sunt alunecări de
tip mixt, hârtop, monticular, sub formă de cuiburi şi valuri (brazde).
Cele mixte (cu monticuli şi valuri) de pe versanţii cu energie mare (După Holm,537266_397595220324246_2016118637_n
Valea Morarului, pe sola Ibăneasa), unde argilele, marnele şi luturile loessoide sunt
înmuiate de apa subterană aflată la suprafaţă, dau aspect de „ponoare”. Pe unele porţiuni
acestea s-au stabilizat temporar (Caradica), cu 7-10m în diametru. Aici se întâlnesc mici
depresiuni şi bălţi sau mlaştini care seacă vara, ravene şi rigole (Holburica, Valea
Unghiului, Glodu Alb).
Alunecări în valuri sunt pe islazul comunal (NV satului Vorniceni), Valea Unghiului,
Faţa Coşerului, Faţa şi Dosul Vornicesei, pe Pârâul Morii.
Pe valea Pârâului Ibăneasa s-au găsit alunecări „în cuiburi” unde sunt strate
acvifere lenticulare „la zi”.
În bazinele de recepţie ale unor torenţi s-au format aşa zisele „hârtoape” cu
alunecări de tip hârtop (sola Hârtop), de formă semicirculară, pânza de apă freatică fiind
aproape de suprafaţă şi din loc în loc apar izvoare (satul Davidoaia).
Solifluxiunile (alunecări în brazde) sunt superficiale, de mici dimensiuni. Ele61846_391256174291484_1934211771_n
însoţesc celelalte alunecări de teren.
Versanţii ocupă o suprafaţă importantă în teritoriul comunei şi au pante variabile
de la 18% la 23% cu procese de eroziune diferite, manifestate atât la suprafaţă cât şi
în adâncime. Acestora li se adaugă tipuri de procese şi forme gravitaţionale de tipul
surpărilor, prezente în lungul unor abrupturi de desprindere de la partea superioară a
versanţilor.
Pe versanţii care însoţesc Valea Ibănesei şi Vornicesei, în partea superioară, sunt
o serie de „pornituri” şi surpături care dau naştere la cornişe abrupte (80-90°).
Principalele zone afectate de alunecări de teren sunt:
– o zonă compactă afectată de alunecări de teren se află la nord – vest de satul
Vorniceni, la limita cu intravilanul;
– o altă zonă compactă, de mari dimensiuni, afectată de alunecări de teren este
localizată la est de satul Vorniceni,

– versantul care mărgineşte extremitate est – sud-estică a satului Vorniceni, la
limita cu intravilanul,
– versantul sudic al văii Ibăneasa, la limita de nord a intravilanului satuluiDSC03365
Vorniceni;
– zona aflată la sud de satul Davidoaia, pe versantul estic al pârâului care străbate
satul, până în nordul satului Dealu Crucii,
Alunecări de teren compacte sunt prezente şi pe versanţii următoarelor cursuri de
apă:
 Pe versanţii văii Siliştii şi ai Văii Holburica, la nord de intravilanul satului
Davidoaia;
 Pe versantul sudic (drept) al pârâului Vornicesei;
 Pe versanţii pârâului Săvescu;
 Pe versanţii văii Ibăneasa, în aval de iazurile Prisaca şi Vorniceni.
Eroziunea areolară (spălarea) este prezentă pe suprafeţe mari, dar cu grade
diferite, în funcţie de înclinarea versanţilor. Un grad mic de eroziune este pe platourile
structurale cu până la 3-5° înclinare, în regiunile Perişor, Calitate, Dealu Crucii, AriaDSC03344
Vornicului, Ţântirim, Fundoaia, Chirişte, Rugi. Pe solele cu peste 5-20° (Dealul Şanţului,
Sălişte, Botul Ţâclăului, Movila Arsă, Faţa Coşerului, Glodu Alb), procesul de eroziune
este foarte intens, ceea ce face să apară pete de culoare gălbuie-albicioasă pe fondul
negru al cernoziomului.
În unele locuri spălările au dus la apariţia sărăturilor, cu suprafeţe de 20-30m
pătraţi, acoperite cu o pudră fină, albicioasă: Glodu Alb, Dealul Velniţei.
Eroziunea torenţială este cea mai întâlnită formă de eroziune. Fie primăvara la
topirea zăpezilor, fie vara în timpul ploilor, pe versanţi se scurg şuvoaie care distrug
terenurile agricole, formând de la ogaşe şi rigole, până la ravene. Ogaşele, întâlnite pe
păşunile de la Dosul Vornicesei, Pamparău, Faţa Coşerului, După Holm au 25-50m
lungime şi 0,5-0,8m adâncime. Ele au un profil longitudinal paralel cu panta şi transversal
în formă de „V”. Ravenele au cca 100m lungime, 10-25m adâncime şi sunt întâlnite în
Valea Unghiului, Holburica, După Macovei şi Tăuteşti.DSC03311
De circa 20-30 de ani s-au făcut arături pe curba de nivel, care au redus eroziunea
cu 30-40%, au fost terasaţi unii versanţi cu peste 10-35% înclinare (Sălişte, Faţa
Vornicesei, Valea cea Mare, Pamparău).
Sursa: Băcăuanu V. „Câmpia Moldovei – Studiu geomorfologic” , George Gherman
„Vorniceni, însemnată vatră strămoşească-monografie istorico-geografică” Botoşani 2007.
2.8.2. Zone cu risc de inundabilitate
Relieful şi factorii climatici determină conturarea anumitor porţiuni pe cursurile
apelor din comună în care există riscul producerii de inundaţii.
Inundaţiile se produc la începutul primăverii, după topirea zăpezii, şi vara după ploi
torenţiale, zonele inundabile constituindu-le albiile majore. Acestea sunt inundate la
precipitaţii ce depăşesc pragurile critice şi conduc la concentrarea unor debite pesteDSC03278
capacitatea de transport a albiilor. De asemenea inundaţiile mai pot fi provocate de
scurgerile de pe versanţi, prin concentrarea rapidă a unor debite generate de precipitaţii
deosebite sau topirea bruscă a zăpezii.
O caracteristică a cursurilor de apă din comuna Vorniceni este aceea că albiile nu
pot transporta debitele de viitură. Conform Planului Judeţean de Apărare Împotriva
Inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase, Accidentelor la Construcţiile.

Hidrotehnice şi Poluărilor Accidentale (2006 – 2009) inundaţiile din comuna Vorniceni sunt provocate prin revărsări pe pâraiele Săvescu,
Vorniceasa, Ibăneasa, la care se adaugă inundaţii produse de scurgerile pe versanţi –
torentul Sălişte.
Totuşi, pe pârâul Ibăneasa, riscul de producere a inundaţiilor este diminuat de
prezenţa pe întregul curs a acumulărilor şi iazurilor cu rol de atenuare a viiturilor (şi cu rolDSC03254
piscicol). Cu rol de atenuare a viiturilor este şi noua acumulare Ibăneasa, nefinalizată,
aflată în curs de conservare.
Precizăm că nici unul din cele trei sate ale comunei nu este expus inundaţiilor, cele
trei cursuri de apă mai importante, Ibăneasa, Vorniceni şi Săvescu trecând prin
extravilanul satelor.
Doar satul Vorniceni este străbătut longitudinal, de la sud către nord, de pârâul
Vorniceni, afluent al Ibănesei, care izvorăşte chiar din intravilanul satului, şi, la precipitaţii
foarte abundente poate reprezenta o ameninţare din punct de vedere al riscului de
inundaţii.

PUG. COM Vorniceni

DSC03572 DSC03561 DSC03552 DSC03992 DSC03989 DSC03891 DSC03644 DSC03531 DSC03017

marți, 7 aprilie 2015 11:12 - Radu Glisă ★ ★ ★ ★ ★