Prindeţi-vă în joc, priviţi , că iată luna
A mai crescut pe cer ,şi cade iarăşi bruma…
Şi toate se-ofilesc ,şi se usucă toate
Uşor ne părăsesc,li-i dor de libertate.
Văzut-am ieri zburând ,dar nu am dat crezare
Plecau spre asfinţit,lungi dâre călătoare…
Cât m-am uitat anume, să văd de nu e vis,
Din trupurile zvelte ,,rămâi cu bine au scris”!
Îngălbenite ,frunze ca într-un dans mă -nconjur,
Nu văd nici flori , nici gâze, nici păsărele-n jur.
Şi iarba se usucă, sau tremură sub brumă,
Că vine iarăşi toamna,nu-i nimeni să ne spună.
Dar trece-un pici în fugă,în mână c-o gutuie
Şi-i simt mirosul fraged…dulceţa-i amăruie…
E toamnă iar pe vale,pe dealuri şi pe vii…
Prin ploaia grea de frunze…te aşteptam să vii!