copile, sant din nou departe..
Un plic cu bani, iar ti-am trimis!
Dar spune-mi tu, daca se poate
sa nu te stiu asa de trist…

Tu mama draga, poti trimite
toti banii tai, si tot ce vrei..
Dar asta n-o sa poata sterge,
vreo lacrima, din ochii mei!

Copile drag, prin tari straine
ajuns-am fara voia mea
sperand cumva, ca pentru tine
vreun viitor, eu pot schimba..

Eu stiu maicuta ca te-ai dus
cand eram mic! Si multe nopti
am suspinat…..nentelegand
de ce-s mai singur eu ca toti…

Si stiu mamico, ca ti-e dor
fiind mereu indepartata
si stiu ca nu ti-a fost usor
craciun si pasti, mereu plecata…

Dar vezi, acum crescui si eu!
Sant mare mama, insa tu
n-ai fost sa-mi lecuiesti vreo rana
cand mi-a fost rau! Nici sufletu’!

Si uite, anii au trecut!
E randul meu sa plec in lume!
Si-am sa-ti trimit si eu averi
pe-un plic, citi-vei al meu nume…

Si nu te-nvinuiesc, dar viata,
m-a invatat ca pret nu are
nici mangaierea ta de mama,
nici plansul meu, in departare…