Mereu ne zbatem şi mereu fugim
Spre alte ţeluri, alte aventuri,
Firul vieţii noi ni-l încâlcim
Şi ni-l îngreunăm cu reci armuri.

De-s piedici multe ori de-i drumul greu
Să progresăm noi nu mai contenim,
Fărâmă ruptă din însăşi Dumnezeu,
Urâm adesea, de-a pururea iubim.

E grea armura şi umerii ne dor
Şi fuga ne e toată un suspin,
Dar inventarăm aripi, continuăm în zbor,
Noi nu cedăm, noi nu ne poticnim.

Spre alte culmi, privirea-n depărtare,
E vrerea noastră să călătorim,
Căci vrem răspuns la orice întrebare
Nu să-l avem, ci să-l descoperim

Şi chiar albiţi şi chiar dacă ne doare,
Noi nu cedăm, noi orice-ar fi, trăim!

Viorel Boldis