PLAN DE MANAGEMENT din 25 ianuarie 2021 al sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni-Vorniceni

Descrierea sintetică a Planului de managementPlanul de management al sitului ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este documentul oficial cu rol de reglementare pentru Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și pentru toți factorii interesați, reprezentând un instrument de lucru pentru aceștia, pe o perioadă de 5 ani, din momentul aprobării.

Situl ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este o arie naturală protejată, ce a fost desemnată prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Aria naturală protejată ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este situată în estul României, în județul Botoșani, în partea de sud a comunei Cordăreni, ocupând o suprafață de 103 ha. Situl se încadrează între paralele de 47°58’04” și 47°59’06” latitudine nordică și meridianele de 26°35’46” și 26°36’25” longitudine estică.

Elementele de interes conservativ pentru care a fost desemnată arie naturală protejată sunt populațiile de Spermophilus citellus – popândăul și Bombina bombina – buhaiul de baltă cu burta roșie.Scopul Planului de management este conservarea sitului ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni, prin practici sustenabile în raport cu interesele comunității locale.

Obiectivele de management sunt: conservarea și managementul biodiversității, al speciilor de interes conservativ; inventarierea / evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității; administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate; comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului; utilizarea durabilă a resurselor naturale; turism durabil – prin intermediul valorilor naturale și culturale.

Principalele măsuri de conservare vizate sunt: îmbunătățirea calității habitatului speciei Spermophilus citellus în sit; instituirea unui regim rațional de pășunat pe suprafața sitului; combaterea eroziunii solului pe suprafața sitului; interzicerea desecării suprafețelor umede și acoperite de apă de pe suprafața sitului favorabile dezvoltării speciei Bombina bombina; crearea și întreținerea unor bălți în scopul coerenței biotopurilor; interzicerea depozitării deșeurilor de orice tip pe suprafața sitului; interzicerea dezvoltării infrastructurii, cu excepția celei de vizitare, a îmbunătățirilor funciare necesare, a adăposturilor temporare, a umbrarelor pentru animale, a surselor de apă potabilă.

În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii și ale dezvoltării durabile, Planul de management integrează interesele de conservare a biodiversității cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităților locale din zona sitului, ținând cont de caracteristicile tradiționale, culturale și spirituale specifice acestora, oferind o viziune pe termen lung asupra managementului conservativ al sitului ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni.Cadrul legislativ referitor la aria naturală protejată vizată de Planul de management

● Directiva Habitate 92/43/EEC/1992 – Privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică

● Legea nr. 18/1991 – Legea fondului funciar republicată, cu modificările și completările ulterioare

● Legea nr. 350/2001– Privind amenajarea teritoriului și urbanismul cu modificările și completările ulterioare

● Legea nr. 5/2000 – Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III -a – zone protejate, modificată și completată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2016 aprobată prin Legea nr. 60/2017

● Hotărâre de Guvern nr. 1076/2004 – Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe cu modificări● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 – Privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare

● Legea nr. 407/2006 – Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic cu modificările și completările ulterioare

● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 – Privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare

● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2007 – Privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările și completările ulterioare

● Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 – Pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare

● Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 – Privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a Horei și faunei sălbatice, pe teritoriul național● Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului – Privind conservarea păsărilor sălbatice

● Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor nr. 19/2010 – Pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

● Legea nr. 101/2011 – Privind prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată

● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 – Privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 44/2018

● Hotărâre de Guvern nr. 1081/2013 – Privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2014-2020

● Hotărâre de Guvern nr. 1064/2013 – Privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

● Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/2015 – Privind aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România

● Legea nr. 95/2016 – Privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

● Hotărâre de Guvern nr. 997/2016 – Privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și privind modificarea și completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare și completările ulterioare

● Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor nr. 46/2016 – Privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

● Ordinul ministrului mediului nr. 1447/2017 – Privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate

● Legea nr. 292/2018 – Privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului

● Ordinul ministrului mediului nr. 304/2018 – Privind aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejateTabel nr. 1

1.2.  … 1.3. Descrierea sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni

1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de managementSitul Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni nu se suprapune peste o altă arie naturală protejată. Situl este de tipul Natura 2000 și intră în categoria siturilor de importanță comunitară. În partea de nord-nord-est a sitului, la o distanță de circa 0,5 km, se află aria protejată ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei-Bașcului-Podrigăi

.1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate

Din punct de vedere administrativ situl ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este situat în estul României, Regiunea de Nord-Est, în județul Botoșani, în partea de sud a comunei Cordăreni. Comunele vecine sunt Vorniceni și Corlățeni. Localitățile din imediata apropiere a sitului sunt: la nord Cordăreni, la vest Slobozia, la est Vorniceni, la sud-est Davidoaia. Având în vedere limitele sale extreme, situl se încadrează între paralele de 47°58’04” și 47°59’06” latitudine nordică și meridianele de 26°35’46” și 26°36’25” longitudine estică. În cadrul acestor limite, situl ocupă o suprafață de 103 ha, cu o lungime de 1,92 km pe direcția N-S și o lățime maximă de circa 0,74 km în partea central-nordică. Perimetrul ce delimitează situl are o lungime de 4,74 km.

Situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este cuprins în cadrul Podișului Moldovei, subunitatea Câmpia Moldovei, Colinele Ibănesei. În cadrul sitului de interes comunitar ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni, altitudinea maximă este de 244 m, iar cea minimă este 129 m. Situl este acoperit într-o proporție de circa 60% de vegetație ierboasă, pășune.Tabel nr. 2

Conform Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, suprafața sitului ROSCI03I7 Cordăreni – Vorniceni este de 103 ha.

Limitele sitului în sistemul de referință STEREO 1970, se pun la dispoziție celor interesați, în format electronic, pe pagina web a Ministerului Mediului.Harta limitelor ariei naturale protejate este inclusă în Anexa 3.2 la Planul de management.Delimitarea geografică a ariei protejate ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni presupune identificarea punctelor cardinale extreme, între care se încadrează situl. Astfel, avem următoarele coordonate geografice, pentru cele 4 puncte cardinale extreme:

Nord: 47°59’06.23″ Nord, 26°°36’04.24″

EstVest: 47°58’45.75″ Nord, 26°35’46.74″

EstSud: 47°58’04.69″ Nord, 26°36’21.31″

EstEst: 47°58’36.88″ Nord, 26°36’25.30″

Suprafața totală a sitului ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni cartată prin Planul de management este de 103 ha.

2. MEDIUL ABIOTIC AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0317 CORDĂRENI – VORNICENI2.1. 

GeologieDin punct de vedere geologic, situl ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni se extinde peste Platforma Moldovenească. Aceasta reprezintă terminația sud-vestică al Platformei Est-Europene, fiind cea mai veche unitate de platformă de pe teritoriul României.

Din punct de vedere stratigrafie Platforma Moldovenească cuprinde două mari straturi: soclul și cuvertura sedimentară. Soclul apare în zona studiată la circa -950 m la Todireni și este alcătuit din roci cuarțo-feldspatice, gnaise oculare, paragnaise cu plagiocalzi, larg cristalizate și intruziuni granitice.

În arealul sitului ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni depozitele care aflorează sunt din perioada Neogenă, seria Miocen, etajul Sarmațian, subetajul Volhinian, ceea ce le încadrează originea în ultimul megaciclu de sedimentare marină. Grosimea straturilor Volhiniene crește progresiv dinspre partea de nord spre sud și est, asta datorându-se adâncimii diferite a mării volhiniene. Rocile caracteristice sunt marne argiloase aleuritice cu intercalații de nisipuri, gresii și rar gresii oolitice, acestea reprezintă continuarea argilelor bentonice de Darabani-Mitoc, în care se găsesc cristale de gips și intercalații subțiri de bentonite, nisipuri și rudite.

Caracteristicile morfologice ale relieful format pe depozite sarmațiene argiloase, precum cel al sitului ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni, sunt date de regiuni cu dealuri joase cu pante domoale separate de văi largi. Văile râurilor au o pantă redusă, ce conduc la o scurgere lentă a apei și la formarea unor cursuri de apă meandrate, cu văi mlăștinoase. Depozitele de argile corelate cu văile largi sunt favorabile creării de salbe de iazuri.Din cauza substratului format din roci impermeabile dealurile sunt adesea afectate de alunecări de teren, de mari sau mici dimensiuni, care pot destabiliza versanți întregi. Acest proces geomorfologic este activ și în cadrul sitului.

În anexa 3.3 a Planului de management este prezentată Harta geologică.2.2. Hidrografiea) Apele subteraneArealul studiat se suprapune peste corpul de apă subteran ROPR07 Câmpia Moldovei. Acest corp de apă este caracterizat de un substrat geologic poros permeabil, cantonat în depozitele de vârstă Volhinian superior-Basarabian inferior. Alcătuirea litologică a acestor depozite este dată de argile și marne argiloase cu intercalații de nisipuri, nisipuri cu pietrișuri, gresii și mai rar gresii oolitice.

Teritorial se observă variații puternice ale debitului acviferului. Acesta este constituit dintr-un strat poros-permeabil constituit din nisipuri, nisipuri cu pietrișuri, plasat, în general, până la adâncimea de 15 m, care nu este captat decât în fântâni sătești și puțuri forate de mică adâncime, deoarece, datorită poziției sale, se află în strânsă interdependență cu apele de suprafață, fiind vulnerabil la poluare.Constituția litologică a bazinului hidrografic al râului Ibăneasa este una uniformă, fiind vorba despre depozite argilo-nisipoase și nisipo-argiloase, cu grosimi cuprinse între 1 și 3 metri.

Acviferul care se formează în aceste condiții litologice are un caracter permanent și este alimentat prin scurgerile pe versanți. Adâncimea nivelului hidrostatic este de 5 m în partea de vest a sitului, iar în partea centrală și estică acesta se află la o adâncime mai mare de 5 m.b) Rețeaua hidrograficăSitul ROSCI0317 Cordăreni-Vorniceni, este localizat în bazinul hidrografic al râului Ibăneasa, pe un afluent de dreapta al râului, Valea Porcăriei. Râul Ibăneasa face parte din bazinul hidrografic al râului Jijia, fiind cel mai important afluent, de pe partea stângă. În cadrul bazinului hidrografic Ibăneasa, situl ROSCI0317 Cordăreni-Vorniceni, este situat în sectorul mijlociu, pe partea dreaptă a râului.

Rețeaua potențială de drenaj existentă în limita sitului ROSCI0317 Cordăreni-Vorniceni are o lungime totală de 15,9 km.Bazinul hidrografic al râului Ibăneasa își adună apele de pe o suprafață de 189 kmp și o lungime a râului de 43 de km. Râul Ibăneasa izvorăște din Dealul Ibănești, de la o altitudine de 240 m, iar punctul de vărsare are o valoare absolută de 100 m, în dreptul localității Borzești, comuna Ungureni. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de 184 m, cu o pantă medie de 3%, iar coeficientul de sinuozitate este de 1,23.

Densitatea rețelei hidrografice a bazinului este una redusă, fiind cuprinsă între 0 și 0,75 km/kmp.Conform Planului Județean de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale al județului Botoșani, debitele maxime cu diferite asigurări sunt de 150 mc/s pentru asigurarea de 1%, de 85 mc/s pentru asigurarea de 5% și de 65 mc/s pentru asigurarea de 10%.Conform aceleași surse, râul Ibăneasa, în cazul producerii de inundații, poate afecta în dreptul localității Cordăreni, o suprafață de 163 ha de pășune, 57 ha de teren arabil, 59 ha de grădini și 6 gospodării.

În anexa 3.4 a Planului de management este prezentată Harta hidrografică.2.3. PedologieLa nivelul sitului ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni se regăsesc următoarele tipuri de soluri: erodisol alcalizat, cernoziom tipic, cernoziom pseudorendzinic și cernoziom pseudorendzinic salinizat alcalizat.

Învelișul de sol din cadrul bazinului aparține într-o proporție de 96,7% clasei cernisoluri, tipul de sol cernoziom. Acest tip de sol apare în trupuri mari pe versanți, arealul fiind adesea folosit în agricultură, panta medie pe care se dezvoltă este de 5-10%, iar terenul are un aspect uniform. Materialul parental este constituit din depozite loessoide. Acest tip de sol este caracteristic terenurilor acoperite cu vegetație ierboasă ce lasă în sol o cantitate mare de materie organică ce poate fi transformată în humus.

Dintre subtipurile de sol prezente, cea mai largă extindere o are cernoziomul pseudorendzinic fiind caracteristic pentru 72,8% din sit.

Acest tip de sol apare sub două forme în teritoriu: cernoziom pseudorendzinic tipic și cernoziom pseudorendzinic salinizat alcalizat. Primul tip apare sub forma unui trup compact în treimea superioară a bazinului, în partea de est, iar cel de-al doilea tip se regăsește într-un corp compact în toată treime inferioară a versantului din partea de vest.

Cernoziom pseudorendzinic salinizat alcalizat este specific pentru mai bine din jumătatea sitului – 54,2% din suprafața totală. Panta pe care s-a dezvoltat este de 15-20% și materialul parental este constituit din marne. Subtipurile de sol salinic și alcalic indică acumularea de săruri în sol și prezența carbonaților și bicarbonaților de sodiu în soluția solului.

Cernoziomul pseudorendzinic apare pe 18,7% din suprafața sitului, panta pe care s-a dezvoltat este de 20-25% și materialul parental este constituit din marne.

Cernoziomul tipic apare într-un poligon compact din partea centrală a sitului acoperind 23,9% din sit. Panta pe care s-a dezvoltat este de 15-20% și materialul parental este constituit din argile.

Tipul de sol care are cea mai mică extindere în cadrul sitului ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este erodisolul alcalizat, ce este specific pentru rama estică și sud-estică, apărând sub forma unei fâșii la limita sitului – 3,3% din suprafața totală. Apare în arealele afectate puternic de alunecările de teren și s-a dezvoltat pe versanții cu o pantă de 5-10%. Acest tip de sol face parte din clasa de soluri antrisoluri și în noul sistem de taxonomic a solurilor din 2012 acest tip de sol poartă denumirea de erodisol. Tipul de sol erodisol este caracterizat de eroziunea accelerată a orizontului bioacumulativ, uneori ajungându-se la eroziune orizonturilor intermediare până la materialul parental.Toate tipurile de sol din sit sunt caracterizate de procese antropice, procese pedogenetice actuale și de drenajul global.

În anexa 3.5 a Planului de management este prezentată Harta solurilor.2.4. Clima

a) Condiții generale

Fiind situat în nord-estul țării, situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este supus influențelor climatice continentale ale Europei de est și mai puțin celor ale Europei centrale, sud-estice sau sudice. Clima ariei protejate ROSCI03I7 Cordăreni – Vorniceni este influențată de patru centri barici: anticiclonul azoric, ciclonul islandez, anticiclonul siberian și ciclonul mediteranean.

Principalul tip de circulație ce influențează situl ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este circulația vestică sau atlantică, ce cumulează 45% din totalul anual. Acest tip se realizează, în situația în care, în nordul Europei acționează un câmp de presiune coborâtă, iar în sud se instalează un câmp de presiune ridicată. Circulația se face dinspre est către vest antrenând mase de aer mai umede și răcoroase, cu frecvente pasaje noroase care generează precipitații în sezonul cald. Iarna, se instalează stări de vreme închisă, dar cu temperaturi blânde.

b) Radiația solară

În cadrul sitului ROSCI0317 Cordăreni-Vorniceni, valorile radiației solare multianuale sunt cuprinse între 30,4 – 256,3 W/mp. Maxima se înregistrează în luna iulie – 256,3 W/mp, iar minima în luna decembrie – 30,4 W/mp. Valorile radiației solare prezintă o creștere, din sezonul rece: luna decembrie, spre sezonul cald: luna iulie. Lunile cu cele mai mari valori ale radiației solare sunt cele de la sfârșitul primăverii: mai – 237,0 W/mp și cele de la începutul și mijlocul verii: iunie – 249,5 W/mp și iulie – 256,3 W/mp. începând cu sfârșitul verii: august – 222,4 W/mp, valoarea radiației solare începe să scadă. Valorile cele mai scăzute ale radiației solare sunt la sfârșitul toamnei: noiembrie – 46,7 W/mp, începutul și mijlocul iernii: decembrie – 30,4 W/mp, ianuarie – 34,2 W/mp. Amplitudinea valorilor radiației solare multianuale este de 225,9 W/mp.

c) Temperatura aerului

Temperatura aerului reprezintă parametrul fizico-geografic ce duce la stabilirea individualității din punct de vedere climatic al unei regiuni. Pe baza datelor climatice înregistrate la stația meteorologică Dorohoi, s-au extras informații privind temperatura medie lunară, temperatura medie anuală și temperatura medie multianuală.După cum bine se știe, temperatura aerului este influențată atât de latitudine cât și de altitudine, regimul termic fiind unul determinat în mare parte de caracteristicile termice ale maselor de aer. Valorile medii ale temperaturii aerului sunt cuprinse între 8,4°C și 8,7°C. Astfel, datorită suprafeței restrânse a sitului, variațiile termice sunt foarte mici, partea vestică a sitului având o temperatură medie de peste 9°C.

În anotimpul de iarnă temperaturile medii sunt negative, cele mai mici temperaturi înregistrându-se în luna ianuarie, cu o medie de -4,1°C. Începând cu anotimpul de primăvară, temperaturile încep să crească, ajungând ca în anotimpul de vară să se înregistreze maximul de temperatură, 19,2-19,9°C în luna iulie. În anotimpul de toamnă, temperaturile medii revin la valori apropiate de cele din anotimpul de primăvară, 3,3-14,8°C.În anexa 3.6 a Planului de management este prezentată Harta temperaturilor – medii multianuale.

d) Precipitațiile atmosferice

Precipitațiile diferă în funcție de altitudinea reliefului, fiind mai reduse în zonele joase și mai bogate în zonele mai ridicate. Regimul pluviometric variază între 526 mm/an și 609 mm/an, cu o diminuare dinspre vest spre est. Aceste diferențe ale cantităților de precipitații sunt date, atât de influențele baltice și est-europene, cât și de altitudine. Influențele baltice mai puternice în sezonul rece, fac ca precipitațiile să fie cu circa 10% mai bogate în partea nordică față de cea sudică.

Lunile cu cele mai însemnate cantități de precipitații sunt lunile iunie și iulie, cu 84 mm, respectiv 85 mm. Minimele pluviometrice se înregistrează în lunile de iarna, ianuarie și februarie, cu valori cuprinse între 21,1 mm și 21,4 mm.În anexa 3.7 a Planului de management este prezentată Harta precipitațiilor – medii multianuale.

e) Umiditatea relativă

Regimul multianual al umezelii relative în cadrul sitului ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este caracterizat printr-o minimă în luna mai, la sfârșitul primăverii, cu o valoare de 69,1% și o maximă înregistrată la începutul iernii, în luna decembrie, cu o valoare de 85,6%. Valorile cele mai scăzute se înregistrează în lunile aprilie: 69,8%, mai: 69,1% și iunie: 71,4%. Valorile scăzute ale umezelii relative se prelungesc până în luna august, cu o creștere lentă până la valoarea de 72,3%. Începând cu luna septembrie, valoarea umezelii relative crește până la 85,6% în luna decembrie, după care se înregistrează din nou o scădere din luna ianuarie: 82,3%, până în luna martie: 77,0%. Amplitudinea variației multianuale a umezelii relative este de 16,4%.

f) Vânturile

Vânturile la nivelul sitului ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni au o direcție dominantă nord-vest – sud-est. Vânturile predominante sunt cele de nord-vest, cu o frecvență de 26%. Viteza medie anuală a vântului are o valoare de 3,6 m/s la stația meteorologică Darabani, iar viteza media a vânturilor pe direcțiile nord-vest – sud-est depășește 3,75 m/s.3. 

MEDIUL BIOTIC AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0317 CORDĂRENI – VORNICENI3.1. Ecosistemele2552 Plantații de salcâm

Plantația de salcâm este prezentă în situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni. Salcâmul, Robinia pseudacacia, este considerat o specie invazivă care amenință serios vegetația nativă. În agrocenoza forestieră cu salcâm se acumulează azot în sol, datorită faptului că specia dezvoltă nodozități radiculare, fiind astfel favorizată dezvoltarea speciilor nitrofile, acestea afectând starea de conservare a vegetației native. Transpirația intensă a salcâmului secătuiește solul de apă, diminuând disponibilul de apă pentru alte plante. Din aceste motive prezența salcâmului nu este benefică în apropierea ariilor protejate sau în interiorul lor.

2311 Pajiști umede cu ierburi înalte și comunități ierboase higrofileÎn situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni, pe o suprafață redusă, aproximativ 500 mp, există o fitocenoză de locuri umede. Specia edificatoare este stuful – Phragmites australis, dominantă în primul etaj de vegetație. Alături de această specie, în etaje inferioare, mai sunt speciile: Carex sp., Cirsium oleraceum, Scirpus sylvaticus, Agrostis stolonifera, Equisetum palustre, Lysimachia vulgaris, Filipendula ulmaria, Lycopus europaeus, Lythrum salicaria, Mentha longifolia, Equisetum palustre.În cadrul acestei comunități apar schimbări în compoziția floristică când condițiile devin nefavorabile – secetă, cu toate că locuitorii, care folosesc ca pășune pajiștea, au amenajat un val de pământ care menține apa din izvoarele de coastă în suprafața umedă situată la baza pantei.

232 Pajiști stepiceEcosistem are graminee stepice, xerofile, din care nu lipsesc speciile: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Thymus pannonicus, Astragalus onobrychis, Potentilla arenaria, Plantago media, Teucrium chamaedrys, Euphorbia cyparissias, Galium humifusum, Asperula cynanchica, Hieracium bauhinii, Medicago falcata, Potentilla argentea, Medicago rigidula, Achillea colina.În situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni, specia dominantă și edificatoare Festuca valesiaca ocupă suprafețe pe versanți cu înclinări variabile.

Aceste suprafețe sunt intens pășunate, pe alocuri, cu o succesiune a vegetației spre fitocenoze din asociația Taraxaco serotinae- Bothriochloetum ischaemi. Botriochloa ischaemum devine dominantă pe suprafețe relativ mari acolo unde sunt și alunecări de teren.Grosimea stratului de plante uscate din acest ecosistem, vegetația uscată și rămasă în picioare sau cea care edifică litiera, are mai mult sau mai puțin de 2 cm. Stratul de plante uscate nu este uniform în habitat datorită alunecărilor de teren și a modului de exploatare al pășunii.În anexa 3.8 a Planului de management este prezentată

Harta ecosistemelor

.3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată

În Formularul Standard nu sunt menționate habitate în baza cărora să fie declarată această arie protejată, dar sunt menționate specii protejate, iar existența acestora în sit este obligatoriu legată cel puțin de fragmente de habitat caracteristic, respectiv fragmente din habitatul 62CO* pentru specia Spermophilus citellus și fragmente de habitat pentru specia Bombina bombina reprezentate de zonele deschise cu bălți mici formate natural din izvoare de coastă sau în urma căderilor pluviale unde cresc specii de plante higrofile sau hidrofile.

În jurul vizuinilor speciei Spermophilus citellus vegetația conține specii de stepă precum: Thymus pannonicus – cimbrișor, Astragalus onobrychis – cosaci, Potentilla arenaria – buruiana junghiului, Plantago media – pătlagină, Teucrium chamaedrys – dumbăț, Euphorbia cyparissias – laptele câinelui, Botriochloa ischaemum – iarbă bărboasă, Galium humifusun, Asperula cynanchica, Hieracium bauhinii, Medicago falcata – lucernă galbenă, Potentilla argentea – scrântitoare, Medicago rigidula, Achillea colina – codița șoricelului, Festuca valesiaca – păiușca. Înălțimea mică a plantelor și abundența lor, sub impactul pășunatului, conturează caracteristica favorabilă a vegetației pentru popândău, permițându-i să se deplaseze pentru hrănire și pentru retragere rapidă, în caz de pericol.

Suprafețele pe care sunt întâlnite vizuinile sunt de forme și întinderi variate, datorită versantului vălurit, cu multe porțiuni unde umiditatea solului este variabilă. Pe aceste suprafețe, ridicările floristice arată ca dominantă specia Festuca valesiaca, ce este însoțită de specii caracteristice pentru alianța Festucion valesiacae dar și pentru subalianța Jurineo arachnoideae- Euphorbinenion nicaeensis.Calitatea fragmentelor de habitat este mult depreciată de alunecările de teren.

Aria naturală protejată ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este situată în partea de nord- est a României, pe teritoriul administrativ al județului Botoșani, comuna Cordăreni, la o distanță de aproximativ 55 de km de municipiul Botoșani.

Aria naturală protejată Cordăreni – Vorniceni se află la o distanță de 1 km de satul Cordăreni, pe versantul cu expoziție vestică a Dealului Holm, coborând spre limita vestică în valea pârâului Ibăneasa.

Din punct de vedere administrativ situl Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este localizat 100% pe teritoriul comunei Cordăreni, având o suprafață de 103 ha.

Sistemul de localități al comunei Cordăreni cuprinde satele: Cordăreni – reședința de comună, Grivița și Slobozia. Accesul în comuna Cordăreni se realizează dinspre municipiul Dorohoi, aflat la o distanță de 35 km, pe drumul județean 292, iar dinspre municipiul Botoșani pe drumul național 29F.În anexa 3.10 a Planului de management este prezentată Harta unităților administrativ- teritoriale.

Comuna Cordăreni are o suprafață administrativă de 46,45 kmp, din care peste jumătate reprezintă teren arabil. Conform datelor Institutului Național de Statistică, populația stabilă a comunei Cordăreni era de 1828 de locuitori la 1 ianuarie 2018. Evoluția populației comunei Cordăreni în perioada 2011 – 2018 prezintă o tendință descrescătoare datorată în mare parte fenomenului migraționist.Distribuția pe sexe a populației este una echilibrată, 51,20% din locuitori – 936 de persoane fiind de sex masculin și 48,20% – 892 de persoane fiind de sex feminin.

Conform datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, în comuna Cordăreni, majoritatea locuitorilor sunt români – 96,47%. Pentru 3,48% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt creștini ortodocși – 93,94%, cu o minoritate de penticostali – 1,68%. Pentru 3,48% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.La nivelul comunei Cordăreni, piramida vârstelor demonstrează apariția fenomenului de îmbătrânire a populației.

În ceea ce privește utilizarea terenului, clasificarea a fost realizata pe baza sistemul de clasificare european, Corinc Land Cover – CLC. Nivelul de clasificare folosit pentru situl de interes comunitar ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni a fost de nivel 4. În cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni, au fost identificate 11 categorii de utilizare a terenului: pășuni secundare cu arbori și arbuști, pășuni secundare Iară arbori și arbuști, păduri de foioase cu coronament discontinuu, păduri de foioase cu coronament continuu, terenuri agricole cu un procent ridicat de vegetație naturală – pășuni predominante, terenuri arabile neirigate fără vegetație naturală, rețeaua de transport rutier și terenuri asociate, râuri, lacuri naturale, lacuri artificiale și mlaștini de apă dulce fără stufăriș.

Repartiția acestor categorii în cadrul sitului de interes comunitar ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este una neuniformă, ponderea cea mai mare fiind deținută de pășunile secundare fără arbori și arbuști, categorie ce ocupă o suprafață de 76.77 ha fiind specifică pentru 74.50% din suprafața întregului sit și sunt răspândite cu preponderență în partea centrală și sudică a sitului. A doua categorie ca suprafață ocupată este dată pădurile de foioase cu coronament discontinuu. Acestea sunt în estul și sud-estul sitului fiind caracteristice unei suprafețe de 10.56 ha, ceea ce reprezintă 10.25% din întreaga suprafață a sitului. A treia categorie, ca întindere, este dată de pășunile secundare cu arbori și arbuști. Acestea ocupă suprafețe restrânse în partea nordică, nord- vestică și centrală a sitului. Suprafața totală pe care acestea o acoperă este de 7.89 ha. ceea ce reprezintă 7.65% din suprafața sitului.

Categoria reprezentată de pădurile de foioase cu coronament continuu, este cea de-a patra categorie ca ocupare a sitului și este răspândită insular în partea nordică, nord-estică și sud-estică a sitului. Ocupă o suprafață totală de 3.33 ha și este specifică pentru 3.23% din suprafața sitului. O ultimă categorie semnificativă din punct de vedere al suprafeței ocupate, este cea dată terenurile agricole cu un procent ridicat de vegetație naturală – pășuni predominate, categorie ce acoperă o suprafață totală de 3.33 ha, în special în partea sud-vestică a sitului, iar insular se pot întâlni în partea nordică. Suprafața ocupată de această categorie este specifică pentru 3.24% din suprafața sitului.

Alte categorii precum rețeaua de căi de comunicație și terenuri asociate, lacurile naturale, râurile, terenurile arabile neirigate iară vegetație naturală, mlaștini de apă dulce fără stufăriș și lacurile artificiale, ocupă o suprafață totală de 1.17 ha. Aceste categorii acoperă în proporție 1.13% din suprafața ariei naturale protejate.

REGULAMENTUL
SITULUI NATURA 2000 ROSCI0317 CORDĂRENI – VORNICENI

Capitolul I ÎNFIINȚAREA, SCOPUL, LIMITELE ȘI MANAGEMENTUL SITULUI ROSCI0317 CORDĂRENI – VORNICENI

Articolul 1

Situl ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este un sit de importanță comunitară, conform Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Articolul 2

(1) Limitele ariei naturale protejate ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni aparțin unității administrativ-teritoriale a comunei Cordăreni (județul Botoșani) și pot fi vizualizate pe website-ul autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor.

(2) În piesele grafice/desenate ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism vor fi incluse limitele sitului ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni.

(3) Autoritățile administrației publice locale competente și administratorii de terenuri au obligația de a actualiza documentațiile de amenajarea teritoriului și de urbanism, prin integrarea în cuprinsul lor a prevederilor referitoare la aria naturală protejată ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni, după aprobarea prezentului regulament.

(4) Documentațiile de amenajarea teritoriului și de urbanism realizate ulterior aprobării prezentului regulament vor include prevederi referitoare la aria naturală protejată ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni.

(5) La elaborarea și la actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism ce cuprind și suprafețe din aria naturală protejată ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni sau din imediata vecinătate a acesteia este necesar avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Articolul 3

Responsabilitatea managementului ariei naturale protejate ROSCI0317 Cordăreni -Vorniceni revine Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, care va asigura coordonarea unitară a tuturor activităților de pe raza acestuia, în vederea conservării biodiversității specifice, în conformitate cu Planul de management.Capitolul II ACTIVITĂȚI PERMISE ȘI OBLIGAȚIILE LEGATE DE DESFĂȘURAREA ACESTOR ACTIVITĂȚI

Articolul 4(1) Utilizarea pășunilor, pajiștilor și fânețelor este permisă doar pentru proprietarii de terenuri din zona ariei naturale protejate ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni cu obligația respectării prezentului regulament și a Planului de management.

(2) Activitățile de utilizare a pășunilor, pajiștilor și fânețelor se vor realiza în conformitate cu un amenajament pastoral și vor fi avizate de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

(3) În situl ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este interzisă vânătoarea.

(4) Pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni activitatea pastorală tradițională se desfășoară respectându-se încărcătura legală de animale/ha.

(5) Stabilirea rotației la pășunat a diferitelor parcele din suprafața pășunii se va face în funcție de structura vegetației, de stadiul de dezvoltare a acesteia, de posibilitățile de refacere a pășunii.

(6) Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate va iniția realizarea de studii privind controlul speciilor colonizatoare și invazive și pentru refacerea naturală a covorului vegetal din sit aflat sub influența pășunatului.

(7) Pășunatul se va limita pe vreme umedă și pe timp de secetă numai pe terenurile plane, indiferent de anotimp, pentru a evita eroziunea gravă a solului, tasarea lui și distrugerea vegetației.

(8) Cositul se va efectua numai după perioada de fructificare a speciilor de plante ierboase, pentru întreținerea stratului de litiera favorabil dezvoltării speciei protejate Spermophilus citellus.

(9) Accesul/vizitarea sitului ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni se face solitar sau în grupuri d

e maxim 20 persoane. Vizitarea în grupuri mai mari de 3 persoane se face numai cu acordul scris al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

(10) Este interzis accesul și circulația cu mijloace motorizate în interiorul ariei de protecție fără acordul scris al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

(11) Circulația cu mijloace motorizate pe drumurile de exploatare agricole este permisă numai proprietarilor/deținătorilor de terenuri agricole incluse în sit.

Articolul 5

(1) Se interzice abandonarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul sitului ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni.

(2) Se interzice introducerea și depozitarea substanțelor toxice, explozive sau alte categorii de substanțe pe teritoriul sitului.

(3) Se interzice prezența câinilor slobozi pe teritoriul sitului. Câinii de la stâne sunt permiși și vor purta jujeu conform legii.

Articolul 6

Exploatarea resurselor minerale neregenetabile din situl ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este interzisă.

Articolul 7

Gospodărirea terenurilor cu pășuni incluse în sit se supune următoarelor reglementări:

a) se interzice schimbarea categoriei de folosință fără aprobarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și fără parcurgerea procedurii legale;

b) să nu se afecteze regimul hidrologic al pajiștilor, prin drenare, desecare;

c) să fie combătute speciile de plante exotice invazive.

Articolul 8

Colectarea speciilor de floră sălbatică, altele decât cele protejate prin lege, se poate face pe suprafața ariei naturale protejate ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni cu autorizație pentru recoltare/capturare și/sau achiziție și comercializare emisă de autoritatea teritorială pentru protecția mediului și cu avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Articolul 9

(1) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu aria naturală protejată ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni, dar care ar putea afecta în mod semnificativ situl, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potențiale asupra sitului, având în vedere obiectivele de conservare ale acestuia.

(2) Este interzisă dezvoltarea infrastructurii, alta decât cea de vizitare și a îmbunătățirilor funciare, altele decât cele deja existente – adăposturi temporare, umbrare pentru animale, surse de apă potabilă precum și schimbarea categoriei de utilizare a terenurilor care pot afecta suprafețele și funcțiile habitatelor speciilor de interes conservativ.

(3) În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte și/sau activități pe raza ariei naturale protejate ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este necesar avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Articolul 10

(1) Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejatele susține cercetarea științifică ce se desfășoară în aria naturală protejată ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni și are ca scop conservarea speciilor de interes conservativ și a habitatelor acestora.(2) Colectarea de probe și eșantioane de pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni pentru teme de cercetare științifică, analize sau ca material didactic se face cu avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.(3) Activitățile de cercetare științifică pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni se desfășoară cu avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

(4) Activitatea colaboratorilor externi se va desfășura pe baza unui contract de cercetare, încheiat cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejatele sitului, iar rezultatul cercetărilor este pus la dispoziția Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Articolul 11

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejatele acționează permanent pentru includerea ariei naturale protejate ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni în programe de cercetare națională și internațională.

Articolul 12

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate poate institui un sistem de tarife de vizitare a sitului, conform prevederilor legale în vigoare.

Articolul 13

Custodele va interveni cu dotările și mijloacele tehnice adecvate de intervenție în caz de foc deschis, în aria naturală protejată.

Articolul 14

Distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, a plăcilor, a stâlpilor sau a semnelor de marcaj pentru aria naturală protejată ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni este interzisă

Articolul 15

Pentru speciile de păsări sălbatice existente în situl ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni sau în vecinătatea lui, sunt interzise următoarele:

a) perturbarea intenționată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare;

b) deținerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea și capturarea;

c) vânzarea, deținerea și/sau transportul în scopul vânzării și oferirii spre vânzare a acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părți ori produse provenite de la acestea.

Articolul 16

Este interzisă fotografierea sau filmarea în scop comercial, în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni, fără avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Articolul 17

Finanțarea pentru activitățile desfășurate în aria naturală protejată ROSCI0317 Cordăreni – Vorniceni se asigură din fonduri provenite:

a) din bugetul de stat sau al autorităților locale;

b) din activități proprii și din sistemul de tarife, de acordare de avize;

c) din proiecte întocmite de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate sau în colaborare cu alte organizații/instituții și finanțate prin programe locale, naționale sau internaționale;

d) din subvenții, donații, sponsorizări, contribuții.Capitolul III SANCȚIUNI

Articolul 18

Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, penală, materială sau civilă, conform legislației în vigoare.

Articolul 19

Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament se sancționează conform legislației în vigoare.Capitolul IV DISPOZIȚII FINALE

Articolul 20

În cazul situațiilor de forță majoră generate de calamități naturale, incendii, epizootii, focare de infecție și alte asemenea, instituțiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene, conform prevederilor legale, cu obligativitatea înștiințării Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Articolul 21

Verificarea respectării prezentului regulament se va face de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate sau de alte persoane abilitate, potrivit legislației în vigoare.

Articolul 22

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejatele are obligația de a sesiza instituțiile abilitate despre orice încălcare a prezentului regulament, a cărei soluționare nu ține de competența sa.

Articolul 23

Aplicarea prezentului regulament se va face de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și de către personalul instituțiilor statului, abilitat să constate și să aplice sancțiuni potrivit competențelor legale.

Articolul 24

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejatele stabilește acțiuni de urmărire a respectării prezentului regulament împreună cu Inspectoratele Județene de Jandarmi, precum și prin protocoale și planuri de colaborare, conform competențelor acestora.

Articolul 25

Încălcarea prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravențională, penală, materială sau civilă, potrivit legislației în vigoare.

Articolul 26

Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor, conform legislației în vigoare.

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/237337