Vântu-ţi flutură prin părul
Galben, spic cei dat în pârg,
Ochii tăi, descriu azurul
Cerului către amurg.
Voioşia ta , copile,
Schimbă sensul unei vieţi…
Râsul tău, e cânt de păsări
În senine dimineţi.
Ce pot spune în cuvinte
E puţin în dreptul tău!
Când tu râzi râde pământul,
Râde însuşi, Dumnezeu!
Primăvara bate-n geam;
-Hai copilă, ieşi şi vezi
Am adus din depărtare
Flori pe câmpuri şi-n livezi
Lasăţi buclele de aur ,
Sufletul curat şi pur
Să se bucure de soare
Şi de cerul plin de azur!
Când alergi, mama din umbră
Te priveşte ca pe-un vis
Ce-ai adus în al ei suflet
Flori de Rai… şi Paradis.
Hai zâmbeşte şi îmbie
Cântecul de păsări iară,
Pentru sufletul măicuţei
Tu eşti mândra primăvară!
