La noapte, te voi căuta cu gândul
Când toți se liniștesc în cuibul lor
Și vom dormi, iubire, iar cu rândul
De-atâta însingurare și de dor.
Știi, gândurile vor pleca aiurea
S-or întâlni în drum ca doi copii,
A nins pe dealuri, s-a albit pădurea
Și-s înghețate zările pustii…
Va fi departe trupul meu străin
Când gândul pleacă, de ce l-aș opri?
Dar când ajunge, tu să-l strângi la sân
Să-l ocrotești până în zori de zi.
Doar zorii când mijesc, când ziua vine
Sărută-i lacrima din pleoapa ninsă,
Arată-i drumul înapoi spre mine,
C-am adormit plângând, cu mâna-ntinsă!
