Că te iubesc, n-am nicio îndoială,
Că mă iubeşti, ar fi de spus oarece;
E ca şi când, suspecţi de-aceeaşi boală,
Tu n-ai nimic, eu mor pe zi ce trece.
Că te doresc, mi se citeşte-n faţă,
Că mă doreşti, nu laşi ca să se vadă;
E ca şi când, trăind aceeaşi viaţă,
La mine-i sus ce ţie-ţi stă să cadă.
Atunci mă-ntreb cu oarecare teamă:
Trăim noi doi aceeaşi pasiune?
Sau poate eu am pus prea multă seamă
Şi-am transformat un joc într-o minune?
Oricum a fost şi orice-ar fi să fie,
Îţi spun din suflet, atât: Îţi mulţumesc!
Trăiesc toată această bucurie
Nu pentru că-s iubit, ci pentru că iubesc.
VIOREL BOLDIS