Fermierul Nelu Dobrea ne-a făcut un tur al solariilor, vorbindu-ne de tehnicile validate de timp în experiența sa de trei decenii în lucrul cu legume:

Timpurietatea:

„Iarna ce faci? Vine toamna, trebuie să ari solarul, strângi de prin el tot, tai lemne, să ai rumeguș, că după Crăciun sau Anul Nou, toată lumea în Matca ne punem și semănăm roșiile. După aia repici, faci paturi cu sobe, că dacă ți-o înghețat nu mai ai ce pune în primăvară. După ce ai plantat trebuie repicate, rărite, după care le lași pe pat să crească. Faci pat din scândură și pui sobe pe dedesubt ca să meargă sobele pe dedesubt ca să aibă căldură. După aia, când se apropie sfârșitul lui februarie, martie, în caz că plantezi prea repede și pui roșiile pe pământ, le rărești jos pe pământ. Le rărești la o distanță să fie cât mai rare, că dacă-s dese se duc în sus și cresc subțiri și amețite. Castraveții îi semănăm din martie și facem foc cu sobe confecționate din butoaie de fier, cu niște burlane lungi, care străbat tot solarul. Și băgăm rumeguș în ele și lemne ca să ieșim din timp, să prindem prețul de 4-5 lei pe kil. La fiecare solar de 1000 de metri pătrați avem nevoie de 6-7 butoaie. La 1000 mp de solar îți trebuie în jur de 10-15 metri cubi de lemne de foc, care costă în jur de 3000 de lei, plus rumeguș, care ăla costă alți 2000 de lei. Eu am niște prieteni pe la munte și le mai duc roșii și iau lemnele mai ieftin. M-am împrietenit cu ei, mai vin pe la mine, mai merg pe la ei. Bine, dar le duc ce-mi cer: «Adă-mi castraveți, adă-mi ardei». Io când mă duc în satul ăla, toată lumea sare pe mine: «Hai să-ți dau lemne»…«Nu iau de la tine, lasă-mă să îmi onorez obligațiile pe care le am»“.

Îngrijirea solului

„Fără să bagi gunoi pe loc, chiar dacă bagi tu chimicale, pe termen lung nu merge. Gunoiul ține afânat solul și în plus are și el substanțele lui. Fără gunoi de vacă, de grajd, chiar dacă pui tu chimicalele pe care le-oi pune, tot la gunoiul de grajd te întorci. Eu bag la 1000 de metri pătrați o basculă mare pe an. Negustorii aduc de prin toate județele gunoi de grajd. Vin mai ales de pe la Vaslui, de la Porumboiu de la fermele lor. Basculantele cu gunoi de grajd stau aliniate pe marginea drumului și noi ne ducem la ele și dacă ne place calitatea, îl luăm. Aduc unii și găinați de avicola. E bun și ăla, dar le cam arde dacă pui prea mult. O rabă de-aceea costă pe la 10 milioane. În fiecare an punem câte una la 10 ari“.

Sămânța

„Nu există roșii de Buzău, există doar roșii olandeze. La Matca sămânța e toată din Olanda, nu e sămânță românească, și e foarte scumpă. De exemplu, zece grame costau în anii trecuți 4 milioane. Dar acum nu mai e cu gramul, că doar la început era cu gramul. Acum le vinde la bucată. Costă 4000 de lei o sămânță de roșii care e mică tare, ca sămânța de ridiche. Dar asta olandeză e tratată, e ca lumea, asta e o originală, garantată. Unii de pe la noi îți vând și sămânță care nu e originală, dar riști. O au adunată. O adună din primul an. Pun originalul în pământ și le lasă să se coacă și atunci sămânța le-o vinde la ăștilalți care n-au bani. Și încă ceva. Roșiile alea care se fac mai mari nu prea au gust bun, țin mult la transport, dar nu-s gustoase. Tot olandejii le-au născocit și pe-alea“.

Apa

„Cresc repede castraveții. Dau rodul într-o lună primăvara, iar dacă-i pui vara, mai repede, în trei săptămâni. Dar e o tehnică și aici, că dacă le bagi apă continuu, cresc vreji, cresc repede și nu fac producție, iar dacă îi ții mai fără apă prind mai ușor“.

Forța de muncă

„Eu am 3000 de mp de solar și mai am și grădini în câmp. Am nevoie de 3 oameni în permanență. În plus mă ajută și soția. Oamenii cer 600 de mii pe zi și cu mâncare, cu asta te ajunge mult și dacă îi lași numai pe ei să muncească sunt mulți care nu știu să facă nimic, că avem mulți oameni din ăștia și trebuie să stai lângă ei, să le explici ce să facă. E greu la munca asta. Toți vor să scape de munca asta, dar n-ai cum să fugi de ea și să vrei și câștig“.

Producția

„Roșiile dacă le ai foarte bune poți să faci și 10 tone producție maximă, la o singură cultură, iar la cultura a doua pui castraveți, din care obții alte 10 tone. Castraveții dacă-i culegi mari, culegi de-nnebunești. Dacă-i culegi mici, culegi mai verzi. Trebuie să-i culegi la două zile. Primăvara nu contează, poți să-i culegi mai mari, dar acum, începând de-aici încolo lumea caută ca să-i pună la borcan și caută numai mici și ăștia mici sunt mai scumpi. Sunt dublu la preț față de cei mari. Într-un an bun, de pe 3000 de metri pătrați, cu 60-70.000 de lei mai iei câte-o mașină, mai faci prin casă, îți ții fata la facultate, că e la ASE.”.

Investiția în solar

„Zece arii de solar costă în jurul a 30.000 de lei, dacă-l faci din lemn. Solariile de metal costă mult și oamenii nu fac. O mie de metri pătrați de solar îi ridicăm în cam patru oameni, în zece zile. Un solar din lemn ține 10 ani, dar cu 2-3 reparații. Folia ține 5 ani și când o înlocuiești verifici și lemnul și faci înlocuiri și reparații pe ici pe colo, unde lemnul s-a slăbit. Solariile le facem din căpriori de brad și lemnul ăsta, dacă stă tot timpul învelit cu folia de celofan, putrezește și-și pierde rezistența mai repede. Iarna noi avem probleme grave cu zăpezile. Nu dezvelim solariile astea niciodată, că dacă vrei să pui din timp trebuie să fie pământul uscat, iar zăpada se depune pe solarii și cum au fost ultimele două ierni, a fost dezastru. Dacă nu ai avut solar bun, sau măcar să pui profile, ți-l dărâmă. El ține o tonă, zece, dar ce, e pod? Dacă cedează într-un loc se duce tot. Celofanul ține. Lemnul să țină. Trebuie să mai ai niște proptele. Propteaua e toată șmecheria, că solarul nu rezistă altfel“.

Timpul liber

„N-am concediu, omule. Eu n-am dormit niciodată în viața mea somnul de amiază. Dimineața mă trezesc la 4.30-5.00, în funcție de factorul lumină, și mă culc la 10-11 seara“.

sursa: agrointel.ro