Mamă, țineai Luna-n palme astă- noapte
Ca o vrajă
Și-n jur izvora lumina, îngerii erau de strajă.
Stele multe, mulți luceferi scânteiind acolo sus,
Ce lumină…
Și –i atâta pace, mamă…Locul unde tu te-ai dus
Flori îs veșnic înflorite fără seamăn în grădină…
Păsările cântă-ntruna, fără zi și fără noapte
Triluri neasemuite…
Îngeri albi se-opresc s-asculte, îngânând cu ele în noapte…
Iar al fluturilor zbor, vii miresme răspândesc
Raiu- acela, nelumesc …
Ochii nu pot să-l descrie,
Pe pământul tot mai tulbur …într-un iureș nebunesc,
Stă să vină primăvara. .. Rai de flori și aici va fi…
Numai tu nu vei fi, mamă, din vis când mă voi trezi.
Tu, de-acolo din lumină îmi tot faci semne cu mâna
Și-i atâta pace, mamă… Doamne, cum iubesc Lumina!
Te –am visat cu Luna -n palme și ce vie strălucea
Nu știu era Luna, mamă? Tu, măicuță, ești o stea ?