Că principala activitate a vorniceneanului
este agricultura cred că nu se îndoiește nimeni, probabil și cei care vizitează acest site sunt agricultori sau au avut de-a face în copilărie cu lucrul câmpului sau cu creșterea animalelor. În comuna Vorniceni sunt mulți gospodari care dețin multe animale însă, deși s-a făcut un recesământ general agricol în 2010, nu se știe exact șeptelul pentru fiecare ramură a zootehniei.
De curând au fost publicate pe portalul de date libere www.data.gov.ro al Guvernului României datele statistice ale Agenției Naționale Sanitar-Veterinare (ANSV)situația statistică pe anul 2012 privind numărul de capete de bovine, ovine, caprine și porcine pentru fiecare localitate din România. Văzând aceste date am fost curios să aflu situația în cele 3 sate ale comunei Vorniceni și să compar comuna ca întreg cu celelate comune din județ.
Cele 4 hărți de mai jos reprezintă distribuția valorilor pentru cele 3 ramuri ale zootehniei pentru care au fost publicate date, hărțile din partea stângă reprezentând numărul total de capete pentru fiecare Unitate Administrativ-Teritorială (UAT) iar hărțile din stânga reprezintă valoarea numărului de capete ce îi revine fiecărei persoane din UAT, asta fiindcă primul indicator nu oferă o imagine foarte clară căci o comună mare are și un număr ridicat de animale iar cu acest indicator am realizat o imagine uniformă pentru fiecare comună și oraș din județ.
În ceea ce privește distribuția numărului de bovine în județ se observă niște areale unde această activitate este mai intensă decât în alteleprecum partea central-sudică și estică a județului unde probabil populația are alte activități decât creșterea bovinelor. Cu o intensitate foarte ridicată a acestei activități sunt comunele din partea centrală și estică a județului unde sunt între 0,4 și 1 capete de bovina pe locuitor (repet pe locuitor nu pe gospodărie, căci într-o gospodarie există mai multe persoane). Evident în mediul urban numărul de capete este cel mai mic dar se observă din harta din stânga că există un șeptel destul de numeros în orașe precum Botoșani și Darabani unde cel mai probabil există abatoare cu sistem propriu de creștere a animalelor și care au fost luate în considerare la calcul.
Caprinele sunt mai puțin întâlnite în județul Botoșani, aceste animale nefiind preferate de majoritatea crescătorilor din județ iar faptul că cele mai multe se întâlnesc în municipiul Botoșani este un lucru cel puțin curios, părerea mea fiind că există o fermă pe teritoriul adminsitrativ al orașului unde există un număr mare de capre. Revenind la județ, spuneam de creșterea caprinelor că este mai puțin răspândită însă din harta de mai sus se observă niște areale în partea centrală a județului și pe rama estică a județului în comunele de pe malul Prutului.
Creșterea ovinelor reprezintă o îndeletnicire cu tradiție în întreg județul Botoșani, lucru confirmat atât de numele de persoane, folclor, existența unei stațiuni de cercetare la Popăuți cât și de datele din statisticile ANSVSA. O „insulă” unde se găsesc mai puține oi este în partea de nord-vest a județului, o zonă mai împădurită decât altele din județ și unde, probabil, oamenii întreprind altfel de activități economice și mai puțin creșterea animalelor. Cele mai multe ovine se găsesc în partea centrală și de sud a județului, primele două comune, Ungureni și Vorniceni deținând aproape 9% din efectivul total de ovine la nivel de județ, alte comune unde numărul de ovine pe locuitor este destul de mare sunt Prăjeni în sudul județului, Mitoc și Mihălășeni în partea de est.
La capitolul porcine, județul Botoșani nu se poate lăuda cu un număr mare de capete, acest lucru fiind vizibil în harta din stânga, municipiul Botoșani deținând cel mai mare număr, lucru datorat , din nou, fie unor ferme sau abatoare localizate aici. Dintr-o mare de culoare roz se desprind câteva comune unde există o activitate mai intensă în ceea ce privește creșterea porcilor. Conform datelor comuna care în 2012 a avut cele mai puține porcine ca efectiv și ca raport în funcție de numărul de locuitori este Broscăuți unde au fost doar 26 de porci.
Hărțile de mai sus sunt destul de explicite când vine vorba de distribuția efectivelor de animale pe fiecare comună însă nu oferă date în ceea ce privește comunele care se află pe primele locuri, comunele cu cele mai mari efective din județ, de aceea mai jos sunt prezentate top 10 pentru fiecare categorie a zootehniei și unde este evidențiat și locul pe care îl ocupă comuna Vorniceni în aceste clasamente.
Cu un număr de 2693 de capete, comuna Vorniceni ocupă locul 5 la capitolul bovine și locul 12 la repartiția acestora pe fiecare locuitor al comunei, o poziție în clasament destul de bună însă este o diferență destul de mare între comuna de pe primul loc, Coțușca, și locul 5 fapt ce denotă că încă nu se practică o zootehnie intensivă în comuna noastră.
Pe o poziție ceva mai bună la capitolul creșterea ovinelor, comuna Vorniceni ocupă locul 2 în ceea ce privește numărul de ovine dar și raportarea la numărul de locuitori aducându-ne poziția a 3-a în ierarhia județeană. Deși există un declin ușor observabil în comună, totuși, în Vorniceni există oieri care dețin efective mari și a căror familii au tradiție în oierit lucru menționat și în cartea lui Constantin Haisuc Oieritul din satul Vorniceni (editura Agata, 2008).
Creșterea vacilor și a oilor sunt principalele ramuri ale zootehniei folosite în mod intens în comuna Vorniceni, celelalte, creșterea caprinelor și a porcinelor, fiind întâlnită mai puțin, caprele fiind doar adiacente turmelor de oi iar porcii sunt crescuți în gospodărie pentru consum propriu și nu în ferme mari sau în număr mare în gospodării. Mai jos situația județeană a acestor aspecte.
Din titlu am promis o situație a zootehniei în comuna Vorniceni adică în cele 3 sate componente: Vorniceni, Dealu Crucii și Dăvidoaia. Este evident faptul că în satul Vorniceni există cele mai multe animale din cele regăsite în statistici fiind satul cel mai mare al comunei un lucru curios apare între cele două sate mai mici unde, deși Dealu Crucii are o populație dublă față de Davidoaia diferențele între numărul de capete existente în aceste sate este destul de mic, ceea ce denotă că în Davidoaia zootehnia reprezintă un interes major pentru locuitori. După cum am menționat mai sus, în comuna Vorniceni există un număr mare de bovine, în ultimii 12 ani acest număr s-a dublat de la 1442 de capete în anul 2000 și 1750 în anul 2006 la 2693 de capete în 2012.
Cele mai multe gospodării din comuna Vorniceni dețin între 1-2 capete de bovine(279 gospodării), între 3-4 capete deținute sunt 141 de gospodării, tot atâtea gospodării dețin între 5-9 capete și sunt 59 de gospodării care dețineau în 2012 mai mult de 9 capete (56 de gospodării în satul Vorniceni și 2 în Dealu Crucii).
Cum oile se cresc în turme cu număr mare de capete în comuna Vorniceni există 78 de gospodării ce dețin peste 49 de capete de ovine (72 gospodării în Vorniceni, 4 în Davidoaia și 2 în Dealu Crucii) și 2 gospodării cu un efectiv cuprins între 15-49 ovine.
După cum spuneam creșterea caprinelor și a porcinelor sunt mai puțin reprezentate în satele comunei Vorniceni și de aceea nu le voi acorda o atenție deosebită, din cele două grafice de mai jos fiind evidentă proporția deținută de gospodăriile fiecărui sat.
Cred că nu exagerez când afirm că principala sursă de venit pentru majoritatea locuitorilor comunei Vorniceni este reprezentată de creșterea animalelor, lucru confirmat de statisticile deținute de instituțiile statului iar acest lucru ar trebui să fie luat în considerare în luarea de decizii iar fermierii trebuie sprijiniți să își crească numărul de capete deținute și să devină și mai productivi în același timp. Noile tehnologii care ușurează obținerea furajelor și care au diminuat mult munca manuală depusă și subvențiile europene și de stat au încurajat tot mai multe persoane să ia calea zootehniei, însă acest lucru ridică alte probleme precum asigurarea suprafeței de pășunat, a imașului și a suprautilizării acestuia, existând în prezent mai multe animale decât pot suporta pășunile de pe teritoriul comunei și de aceea mulți fermieri sunt nevoiți să își mute temporar animalele pe teritoriul altor comune unde concurența pe imaș nu este atât de mare. Deasemenea, tot legat de imaș, aceste suprafețe de pe teritoriul comunei nu sunt îngrijite, fiind acoperite pe suprafețe ce se măresc de la an la an de gunoi de grajd și de curnuți și spini ceea ce reduce foarte mult randamentul pășunilor. Un alt aspect este legat furajarea pe timp de iarnă și de depozitarea furajelor pentru animale pe timp de iarnă, agricultorii din Vorniceni fiind foarte vulnerabili la ce se întâmplă vara și dacă plouă să aibe ce cosi. Un avans se constată în ultimii ani când au fost construite fânare pentru o mai bună păstrare pe timp de iarnă a furajelor și cultivarea unor plante care dau un randament mare și mai multe recoltări în timpul unui an (lucernă, trifoi, sparcetă, soia, ș.a.). Asigurarea apei pentru adăpat a dat multe bătăi de cap fermierilor mai ales în ultimii ani care, mai secetoși fiind, au secat micile cursuri de apă, apa fiind adusă cu bidoanele din sat, un lucru ce a necesitat eforturi foarte mari din partea oamenilor.
Pentru toate acestea există soluții, trebuie doar ca oamenii să colaboreze și să fie dispuși să lase câștigul imediat pe un câștig pe termen lung, exemplul cel mai bun fiind chiar secarea iazurilor din comună tocmai ca acele terenuri să fie folosite drept pășuni pentru animalele în continuă creștere.
Ca o concluzie zootehnia este foarte importantă pentru vornicenean, dacă i-ai luat vaca, i-ai luat pâinea de la gură, însă trebuie făcute eforturi pentru dezvoltarea acestei activități cu resursele avute la dispoziție și mai trebuie făcute eforturi pentru diversificarea activității economice în Vorniceni căci oamenii sunt prea vulnerabili ba la condițiile meteo ale anului, ba la prețul laptelui și al brânzei, ba la regulile și taxele impuse de stat.
