Străinilor… când vă-ntorceţi acasă,
Uitaţi de oboseală la hotare…
Şi vameşilor care vă aşteaptă
Lăsaţi-le din lacrimile amare.
Orchestrele de greeri -s la intrare
Să vă aştepte până voi sosiţi,
Lăsaţi la vamă dorul şi năduful
Şi-n pragul casei râdeţi fericiţi.
Pe câmp pădurea-i verde, verde iarba
Şi sus se înalţă încă ciocârlii,
Ce tineri aţi plecat atunci de-acasă
Şi-acuma vă întoarceţi cu, copii.
Încep la sat cântările de nuntă
Pe prispe mai zâmbesc bătrâni sfătoşi
Frumoşi şi tineri aţi plecat de-acasă,
Şi astăzi vă întoarceţi mai frumoşi.
Si pomii vă aşteaptă plini de roadă,
Şi s-or lăsa de roadă jefuiţi…
Porumbi cu dinţi de lapte vă cad pradă,
Pe foc în faţa casei perpeliţi.
Şi iar veniţi străinilor acasă…
Ne sunteţi dragi cum nici nu vă daţi seama!
Veniţi să mai petrecem împreună,
Si cât în prag vă mai aşteaptă mama!
Doamna,nici nu stiu ce sa zic, atatea adevaruri si amintiri pentru cei care au petrecut o parte importanta din viata(copilaria) in satul natal ,si vii dumneata sa ne „rascolesti” acele trairi nerepetabil-e. Eu va multumesc din suflet pt aceste versuri minunate. Plecaciune
Multumesc, sa va fie viata frumoasa si draga!