Acuma, tu așa să știi:
când încă aveam dreptul
să hoinăresc prin vii,
să umblu așa hai hui
la furat de cireșe
prin viile nu știu cui,
mă simțeam liber dar singur,
ca pasărea cerului.
Apoi am mai crescut,
am început să lucrez pe bani
și bani m-am făcut.
Libertatea? Cine s-o mai știe?
S-a rătăcit acolo prin copilărie.
Mi-a rămas doar singurătatea
puiului de cuc
zgriburit pe o creangă
bătrână de nuc.
















